Dacă treci cu mașina din Muntenia în Transilvania, inevitabil vei înfrunta calvarul traficului de pe Valea Oltului. Peisajele sunt, însă, spectaculoase, iar dacă tot ești aici trebuie neapărat să afli legenda pe care oamenii au creat-o în jurul acestui loc minunat. Când vizitezi un loc, află-i și povestea!➡️
A fost odată, pe vremea când uriașii încă mai dormeau sub poalele Carpaților, o crăiasă a munților ce veghea peste izvoarele reci. Ea avea doi fii gemeni, plini de viață, dar cu firi cu totul potrivnice: Mureș cel domol, cu privirea senină ca cerul de vară, și Olt cel zbuciumat, ale cărui gânduri alergau mereu mai repede decât vântul. Când a sosit ziua ca tinerii să plece în lume pentru a-și croi propriile drumuri, mama lor i-a rugat cu lacrimi în ochi să rămână mereu împreună și să se ocrotească unul pe celălalt.
Înfruntarea cu stăpânul de piatră
Însă firea aprigă a Oltului nu cunoștea zăbava. Nerăbdător să ajungă la câmpiile însorite de la miazăzi, el s-a desprins în goană nebună, lăsându-și fratele în urmă. Râul cel tânăr râdea în soare și jurase să îmbrățișeze marea. Dar în calea lui s-a ridicat un zid uriaș de piatră — o barieră străveche de granit ce despărțea munții de restul lumii. Duhul muntelui, privindu-l cu trufie din înalțimi, i-a strigat râzând: „Nicio apă nu va trece vreodată prin trupul meu de piatră! Întoarce-te sau te vei usca la picioarele mele!”
Spintecarea adâncurilor
Oltul nu a dat înapoi. Și-a strâns toate apele într-un pumn de argint, a chemat în ajutor spuma izvoarelor vecine și s-a aruncat cu o forță oarbă peste stâncile neprietenoase. Zi și noapte, unde spumegate loveau zidul de piatră. Scântei de apă săreau spre cer, iar muntele a început să tremure sub mușcătura neobosită a valurilor. Cu un tunet ce a zguduit întreaga lume a Carpaților, piatra s-a crăpat, iar Oltul a spintecat muntele în două, croindu-și drum prin mijlocul prăpăstiilor stâncoase.
Calea sculptată în veșnicie
Așa a luat naștere cel mai spectaculos drum de apă — Defileul Oltului. Până în ziua de azi, râul cel dârz șerpuiește cu mândrie printre pereții uriași de stâncă pe care i-a biruit, murmurând călătorilor povestea voinței sale neclintite.
